Haos primordial...

WANDERING MINDLESS from Larry Carlson on Vimeo.

Apocalipsă...

Sursa: Larry Carlson

Anticomunismul are de joi un nume răsunător: Herta Müller

Scriitoarea germană de origine română Herta Müller a câştigat joi Premiul Nobel pentru Literatură, lăsând în urmă scriitori uriaşi precum Amos Oz şi Philip Roth. La o jumătate de oră de la înnobelare, cărţile Hertei Muller începuseră să dispară din librăriile româneşti, iar intelectualii au omagiat-o ca pe cea care a adus, în sfârşit, mult visatul Nobel pentru literatură României. Autoarea, în schimb, care a plecat în Germania în 1987, spunea cu francheţe în urmă cu un an că dacă ar fi fost să rămână să trăiască în România ar fi înnebunit.

Scriitoarea germană Herta Müller a câştigat joi Premiul Nobel pentru Literatură pe 2009, pentru onestitatea prozei în care descrie un peisaj al dezrădăcinării au anunţat agenţiile străine de ştiri, citând Comitetul Nobel. Herta Müller se afla la a treia nominalizare din partea guvernului german, dar nu aştepta premiul cu sufletul la gură, după cum spunea în urmă cu un an în Cotidianul: “E şi ăsta un premiu, nu te face mai bun sau mai rău. Dacă eşti pe o listă, eşti pe o listă lângă sute de scriitori din toată lumea. Nu aş vrea să ajung să stau să aştept aşa ceva.

Aş fi foarte săracă. Cred că Günter Grass a aşteptat zeci de ani să primească Premiul Nobel. Sunt scriitori care au povestit că au aşteptat zeci de ani un telefon de la Academie şi au fost nenorociţi pentru că nu l-au primit”. Tocmai Günter Grass, laureat al Nobelului pentru Literatură în 1999, a fost printre primii care au felicitat-o public pentru premiu: "Sunt impresionat şi foarte mulţumit, pentru că ea este o foarte bună romancieră. Trebuie să mărturisesc că favoritul meu era Amos Oz, dar vreau să subliniez să membrii Comitetului Nobel au luat o decizie foarte bună", a spus Grass, citat de AFP.

Preşedintele Academiei Suedeze, Peter Englund, care a sunat la ea acasă să-i dea vestea, a spus că scriitoarea a fost copleşită. "Când am sunat să anunţăm, ne-a răspuns soţul ei, care i-a înmânat telefonul. Herta Müller a fost total copleşită şi a început să râdă într-un mod cu totul minunat. I-au lipsit cu totul cuvintele. Dar ea a promis că până la decernarea premiului, la 10 decembrie, îşi va recăpăta graiul", a povestit Englund. "Sunt foarte surprinsă şi încă nu pot să cred, mai multe nu pot să zic pe moment", a declarat însăşi Herta Müller pentru “Bild”.

Criticul literar Nicolae Manolescu e entuziasmat că Herta Muller a primit premiul Nobel: “Doamne sfinte! Şi ce companie a avut, Philip Roth, Amos Oz, mi se pare extraordinar. Şi juriul s-a orientat foarte bine, pentru că ea nu e doar o bună prozatoare, ci şi o publicistă extraordinară, un om de atitudine, dintr-o bucată, care nu negociază valorile. Nu-şi neagă rădăcinile, opera ei este nu preocupată, ci obsedată de România”. Ioana Gruenwald, directorul Centrului de Carte Germană, crede că ultima carte a Hertei Müller a cântărit greu în decizia Academiei Suedeze. “«Atteschaukel» a fost începută împreună cu poetul Oskar Pastior, care între timp a murit, iar Herta a scris singură cartea. A avut nişte recenzii senzaţionale în Germania şi se află pe lista scurtă a Premiului Naţional al cărţii, cel mai prestigios premiu de carte din Germania.” Atât reprezentanţii Editurii Polirom, cât şi ai Editurii Humanitas spun că se află acum în negocieri cu Hanser, editura germană la care publică Herta Müller, pentru cumpărarea drepturilor de autor pe ultima ei carte.

Născută la Niţchidorf, în Banat, în 1953, Herta Müller s-a alăturat în anii ’70 grupului Aktionsgruppe Banat, un cerc de tineri autori de limbă germană care se opuneau dictaturii şi cereau libertate de exprimare. A fost persecutată de Securitate şi trimisă să muncească în fabrică pentru că n-a vrut cu nici un chip să devină informator, hărţuită permanent şi cenzurată chiar de la prima carte, “Ţinuturile joase” (1982). În 1987 a emigrat cu soţul ei în Germania. “Fiecare carte a acestei scriitoare germane născute în Banatul românesc, indiferent de genul abordat, poartă amprenta terorii secrete care nu poate fi ştearsă din memoria ei. În cărţile Hertei Müller, Securitatea nu este doar o instituţie represivă, ea îmbracă toate aspectele răului uman: de la umilinţă şi hărţuire până la frică, tortură şi moarte”, scria Nora Iuga, traducătoarea Hertei Müller. Nici astăzi, autoarea de origine română nu se simte în România ca acasă: “Dosarele sunt închise. Se arată numai selectiv. Oamenii din fostul sistem au tărăganat lucrurile ştiind că timpul lucrează pentru ei. Trebuie să spun că şi populaţia e de vină. CNSAS-ul n-a avut rolul pe care ar fi trebuit să-l aibă pentru că oamenii nu s-au interesat. Ce-au făcut intelectualii? Ce-a făcut Uniunea Scriitorilor? Ce-au făcut universitarii, medicii, popii, biserica?”

Sursa: Cotidianul.ro

Vedeţi AICI o listă cu laureaţi ai Premiului Nobel pentru Literatură.